Primul tort

Primul lui tort este si primul meu tort. Marketing requirement-ul a fost unul singur si parea simplu: "sa poata fi mancat de Roinitza". Analiza a fost tare complicata, lista de limitari crestea si crestea pe masura ce ma gandeam la ingrediente:
- fara zahar
- sa il poate mesteca fara risc de inec
- fara alimente pe care nu le-am introdus pana acum gen carob (pudra de roscove), scortisoara, curmale, miere, nuci, vanilie, fructe noi (lista s-a redus si mai mult aici pentru ca pana acum i-am dat doar mar, para, pruna, banana si avocado).
- fara ulei/unt preparat termic - am ales sa nu pun deloc
- cat mai putina preparare pe foc, ideal ar fi raw
- fara praf de copt
- fara hartie de copt
- fara branza de vaci ca nu-i place
- fara biscuiti - cei facuti de mine ies prea tari si din magazin nu am incredere sa iau
- sa-l pregatesc cand doarme pentru ca nu mai are rabdare sa stea in scaunul de masa si se ridica in picioare
- fara avocado pentru ca ma aveam unul singur moale si ii era pofta si lui tati de un guacamole:) iar cei de la magazin ieri erau prea tari
- sa fie bio
- sa reziste fara frigider pana la 9:04, ora magica :)
- sa fie perfect :)

Odata designul facut, implementarea a fost simpla. M-am trezit la 5 dimineata si am facut patru clatite mici din faina ecologica de secara, foarte putin lapte si un galbenus de ou pe care le-am preparat fara ulei. Intre ele am pus un strat de banana pasata la blender, un strat de banana taiata felii si un strat de mar copt.

Tananam.....produsul finit:

Si parerea QA-ului:

Un an...

Un an...
...de alaptare
...fara graba
...de fericire
...de griji
...fara meetings:)
...de dormit impreuna cu bebe mereu
...de dormit pe canapea pentru unii dintre noi
...de trezit noaptea de cateva ori in fiecare noapte
...de schimbat pampers de muuulte ori pe zi
...de invatat cantecele pentru copii
...de purtat in brate/sling/manduca
...de citit o groaza despre alaptare, baby wearing si parenting in general
...de iesit la plimbare in fiecare zi chiar si pe ploaie/frig/ninsoare
...de jucat
...de pupat manutze si picioruse grasune
...de haos prin casa

Povestiri din cort

Acum o luna am desfiintat atat patul nostru cat si patutul roinitzesc. Demult imi doream asta, parca stateam cu drobul de sare deasupra capului in fiecare zi tremurand de fiecare data cand Roinitza de apropia de marginea patului nostru. Era plin de pericole: inalt, cu colturi, aproape de calorifer si dulap. Nu a cazut niciodata din pat dar nu aveam de gand sa stau asteptand inevitablul. In prima seara pe saltea, Mamutza si-a adus aminte "cu drag" (NOOOT!) cum mergeam noi la festivaluri prin Europa si ne chinuiam spatele dormind la cort. Am intinerit :)
Cu patutul a fost si mai usor pentru ca nu il mai foloseam de multe luni. La inceput a fost depozit de haine, apoi de jucarii, apoi suport pentru exercitiile de ridicare ale lui Roinitza. Un suport care nu mai era foarte safe din cauza zabrelelor de lemn de care se putea lovi destul de rau sau in care isi putea prinde piciorusele. Asa ca a disparut si patutul fara nici un regret. Am pastrat tablia patului mare pe care Roinitza se ridica acum fara nici un efort si pe care am lipit poze cu noi, cu burtica, cu Roinitza cand era bebe mic mic. Ma topesc de drag cand ne arata el pe fiecare cu aratatorul lui grasun si ne spune la toti "taataa".

Despre somnul roinitzesc

"Invata-l sa mearga la culcare la 8", "Trebuie sa ii faci un program de somn" mi s-au parut sfaturi foarte bune pe care am zis ca trebuie sa le aplic dupa ce se naste Roinitza. Imi imaginam atunci cum el se va culca linistit si eu voi avea o groaza de timp pentru mine. Lasand la o parte primele doua luni in care nu stiam pe ce lume suntem si tot programul nostru era impartit in somnuri de ~3-4 ore, din a treia luna mi-am spus ca trebuie sa incercam sa il culcam la 8 asa cum auzisem ca "e bine". Asa ne-am chinuit ceva vreme tot incercand fara mare succes. Cateodata adormea la timp, altadata ne chinuiam ore intregi cu leganat si cantat. Explicatia esecului era foarte simpla, dar invizibila pentru noi atunci. Era vara si il scoteam mai tarziu la plimbare, el adormea pe la 6.30 - 7 si evident ca la 8 nu avea nici un chef de somn.

Pe la 3 luni si jumatate ne-am dat seama ca el are un pattern de somn foarte simplu la care noi doar ne-am adaptat, in loc sa incercam sa il schimbam cum ni se pare noua ca "e bine". In timpul zilei dormea de 4 ori, cate jumatate de ora de somn. Apoi si-a redus singur frecventa la 3 somnuri crescand intervalul de timp dintre reprizele de somn, apoi la doua reprize de somn pe zi si acum de cateva zile doarme o singura data, la pranz. Ora de culcare depinde de ora somnului de zi, astfel incat seara adoarme in 5 minute daca lasam sa treaca intervalul de timp corespunzator. Simple as that! :)